Cum creșterea temperaturii poate crește și riscul reprezentat de căpușe, purici și alți paraziți în zona dumneavoastră?

Pe măsură ce temperaturile cresc, căpușele pot rămâne active o perioadă mai mare de timp și pe un areal mai extins.

Aici aflați toate informațiile – și cum ar trebui să acționați.

Cu toții suntem conștienți de faptul că iernile sunt mai scurte, primăvara vine mai devreme iar verile sunt din ce în ce mai fierbinți.

Aceste schimbări au implicații majore pentru noi, desigur – dar ele afectează și paraziții care ne pot amenința animalele de companie.

Care sunt factorii care favorizează apariția și înmulțirea paraziților?

Paraziții, cum ar fi puricii, căpușele și țânțarii sunt vectori pentru o gamă largă de boli.

În alte cuvinte, aceștia contractează o boală atunci când se hrănesc cu sângele unui un animal infectat și o transmit mai departe când parazitează următoarea gazdă.

Pentru mai multe informații despre vectori, urmăriți acest scurt videoclip informativ.

Paraziții nu se pot deplasa singuri pe distanțe mari, dar pot fi pasageri clandestini pe distanțe de sute de kilometri, în blana animalelor sau în bagajul oamenilor.

În trecut, însă, răspândirea lor era limitată de factorii de mediu. Acești paraziți preferă mediile calde și umede, așa că mor sau devin inactivi atunci când vremea se răcește. 

Acum, însă, aceste specii pot rămâne active pe tot parcursul anului, chiar în perioade care erau înainte considerate prea reci, asta datorită temperaturilor în creștere la nivel mondial.

Nu doar atât, dar pot supraviețui și atunci când sunt transportați în zone noi, chiar și cele care în trecut nu le erau prielnice. Despre această tendință, expertul în sănătatea animalelor de companie Fernando Fariñas menționează:

„Creșterea temperaturii și a umidității va produce o creștere semnificativă a bolilor transmise prin intermediul vectorilor.”

Mai jos aveți câteva informații suplimentare despre răspândirea diferitelor tipuri de vectori:

Căpușele: mai mult decât o amenințare sezonieră

Căpușele sunt arahnide: adică sunt înrudite cu păianjenii. Ele pot fi mici cât o sămânță de floare sau mari cât o boabă de fasole. Și au nevoie de sângele unui animal gazdă pentru a-și finaliza ciclul de viață.

Căpușele sunt vectori pentru o serie de boli, inclusiv babesioza, anaplasmoza și erlichioza. Fiecare dintre aceste boli poate provoca probleme grave animalelor noastre de companie și poate fi chiar fatală în unele cazuri.

În trecut, mulți experți vorbeau despre un ”sezon al căpușelor”: perioada caldă a anului care permitea căpușelor să prospere. Acum, însă, sezonul toamnă-iarnă este mai blând, primăvara debutează timpuriu, astfel aceste insecte pot rămâne active pe tot parcursul anului.

În regiunile mai reci, înghețul care ar încheia în mod normal sezonul căpușelor se instalează mai târziu și se termină mai devreme. În același timp, limitele arealului natural al căpușelor s-a extins: multe specii exotice trăiesc foarte bine acum în nordul Europei, în țări în care anterior nu se puteau dezvolta.

De fapt, putem întâlni căpușe în Alpii Austrieci la altitudini de peste 2000 de metri deasupra nivelului mării. Experții sunt de părere că răspândirea la altitudini mari pornește de la lipsa zăpezii plus prezența unei vegetații mai consistente, ceea ce asigură o distribuție pe scară mai largă a gazdelor sălbatice, precum căprioarele.

Musculițele de nisip: răspândire spre nord

Musculițele de nisip sunt insecte hematofage, asemănătoare unui țânțar. La fel ca și căpușele, ele pot transmite o serie de boli, în special leishmanioza – care poate provoca o mulțime de probleme, de la leziuni ale pielii și căderea părului, până la insuficiență de organ la animalele noastre de companie.

Musculițele de nisip sunt răspândite pe scară largă în întreaga regiune mediteraneeană și sunt active pe tot parcursul anului. Recent, însă, a fost raportată prezența lor în Germania și în alte țări din nordul Europei.

Pe lângă faptul că își extind arealul spre nord, musculițele de nisip încep să se simtă destul de bine și la altitudini mai mari. De fapt, ele pot fi găsite acum la peste 1000 de metri deasupra nivelului mării.

Și mai mult, dacă stratul de zăpadă nu este foarte gros, larvele acestor insecte pot supraviețui iernii îngropate în sol, reprezentând un risc mai mare pentru animalele de companie și pentru alte animale.

Țânțarii: mai departe și la altitudini mai mari

Țânțarii sunt bine cunoscuți pentru răspândirea malariei la oameni. Dar ei pot transmite și o serie de alte boli animalelor noastre de companie, în special dirofilaria – un parazit mic, care poate înfunda și bloca organele unei gazde.

Mai multe specii de țânțari au fost documentate în Europa, iar recent a apărut o specie nouă și periculoasă – țânțarul tigru asiatic.

Această insectă este originară din regiunile tropicale, dar din cauza temperaturilor în creștere, acum poate fi găsită în toată Europa, chiar și în anumite țări nordice, cum ar fi Olanda.

În același timp, ploile abundente – o altă consecință a schimbărilor climatice – duc la inundații, care, la rândul lor, creează mediul perfect care favorizează ciclul de reproducție al țânțarilor.

Cum putem acționa

Ca proprietari de animale, cel mai important lucru pe care îl putem face este să stabilim un program de protecție pe tot parcursul anului pentru animalele noastre de companie, în colaborare cu medicul veterinar. Programați o vizită la clinica dumneavoastră favorită și puteți obține sfaturi de specialitate adaptate animalelor de companie, familiei și stilului de viață.

Alături de sfatul medicului veterinar, ar trebui să ne străduim să ne actualizăm constant propriile cunoștințe despre răspândirea paraziților și despre cum ne putem proteja animalele de companie.

La #MyPet, ne actualizăm constant pagina și publicăm videoclipuri cu informații și sfaturi actualizate.

O altă sursă valoroasă de informații este ghidul nostru gratuit despre bolile animalelor de companie, pe care îl puteți descărca gratuit.

Obțineți astăzi o copie a Ghidului #MyPet pentru sfaturi aprofundate de la experți, cu privire la protejarea animalului dumneavoastră de companie și a familiei dumneavoastră împotriva tuturor tipurile de boli.

1. Medlock, J. M., Hansford, K. M., Bormane, A., Derdakova, M., Estrada-Peña, A., George, J. C., Golovljova, I., Jaenson, T. G. T., Jensen, J. K., Jensen, P. M., Kazimirova, M., Oteo J. A., Papa, A., Pfister, K., Plantard, O., Randolph, S. E., Rizzoli, A., Santos-Silva, M. M., Sprong, H., … , & Van Bortel, W. (2013). Driving forces for changes in geographical distribution of Ixodes ricinus ticks in Europe. Parasites & Vectors, 6(1), 1-11. https://doi.org/10.1186/1756-3305-6-1